Oricine a ținut vreodată o cură de slăbire „ca la carte” a făcut, inevitabil, cunoștință cu una dintre cele mai neplăcute senzații umane: înfometarea. S-a crezut mult timp (și, probabil, încă se mai crede) că a fi slab este sinonim cu o stare de bine, cu sănătate la nivel fizic și mulțumire de sine la nivel psihic. Și, deși kilogramele în plus indică clar o stare de acidoză în corp (cum vă spuneam și în articolul „De ce ne îngrășăm”, corpul creează depozite lipidice pentru a adăposti organele din corp de acțiunea distructivă a acizilor introduși prin alimentație), asta nu înseamnă că un trup cu o greutate redusă, bine proporționat în exterior, este neapărat scutit de aceleași probleme în interior. Mai mult, atunci când hrana pe care o consumăm este covârșitor acidă și totuși nu ne îngrășăm, acest lucru înseamnă că acel corp firav este chiar mai vulnerabil decât un corp masiv, care și-a dezvoltat mecanisme legitime de apărare, adică straturi adipoase pe măsura nevoilor.
Da, teoria caloriilor este răspunzătoare, temporar, de capacitatea corpului de a pierde în greutate (mai puțină mâncare, mai mult consum din rezervele proprii), dar nu și de menținerea echilibrului acid (20%)-alcalin (80%) din corp, care este esențial pentru starea noastră de sănătate, adică buna funcționare a tuturor sistemelor din corp: digestiv, circulator, endocrin, reproducător, nervos. Atunci când ne înfometăm și reducem drastic cantitatea de alimente din corp, pe lângă faptul că ne inducem o stare inconfortabilă de lipsă – nutritivă și afectivă – , ceea ce facem de fapt este să înlăturăm „barajele naturale” pe care organismul nostru le-a creat și să ne expunem organele și glandele la un flux nestingherit de toxine care au fost acumulate și menținute în sistemul nostru limfatic printr-o alimentație deficitară.
Mai simplu spus, atunci când vrem să reintrăm în formă, să slăbim și să ne simțim bine cu adevărat, nu ne repezim să înjumătățim porția zilnică de mâncare înainte să analizăm în ce constă acea porție, ce conține și ce valoarea nutritivă are de fapt pentru noi. Să considerăm calitatea și nu cantitatea. Pentru că dacă nu înțelegem nevoile autentice ale corpului nostru, șansele să îi facem mai mult rău decât bine atunci când îl forțăm să urmeze un anumit regim – pe care mintea noastră îl găsește dezirabil în acel moment – nu sunt deloc de neglijat. Acesta este și motivul pentru care toți cei care au ținut diete la viața lor au avut experiența nefastă a stărilor de rău pe durata regimului dur cu propriul corp și a efectului yo-yo (luarea rapidă în greutate imediat după finalizarea dietei).
Din proprie experiență – am fost o adolescentă supraponderală și apoi o tânără cu mai multe complexe legate de sănătatea interioară și exterioară – pot spune cu mâna pe inimă că singura cale viabilă și rezonabilă de a ne echilibra fizic și psihic este să recurgem la o alimentație cât mai simplă – în sensul de a consuma cât mai puține grupe alimentare la o masă și în general – și cât mai „vie”. Hrana crudă – fructe, legume, salate, nuci, semințe – este prietena omului, chiar dacă, la început, corpul o resimte mai acidă decât hrana gătită, ce, aparent, liniștește foamea și simțurile printr-o senzație caldă și familiară. În realitate, este chiar invers, și am mai scris și voi mai scrie despre ce înseamnă, de fapt, alimentele alcaline ideale pentru un corp sănătos.
Nu vom putea trece imediat la o alimentație raw și curată – sau poate, în totalitate, niciodată – dar una dintre cele mai mari erori la schimbarea dietei (indiferent de motivația din spatele acestui demers) este să credem că totul va fi bine dacă mâncăm mai puțin. Pentru că dacă vom continua să mâncăm mai puțin din tot ceea ce ne place – dulciuri, prăjeli, patiserii și cine mai știe ce combinații dure pentru sistemul digestiv și aici știe fiecare cu ce anume se confruntă – nu vom dobândi decât o parte infimă din potențialul de sănătate pe care îl are fiecare dintre noi. Iar teoria caloriilor ne va ține mereu departe de atingerea lui.
jurnaldedetox 